Parcurgandu-va CV-ul am putut observa implicarea dumneavoastra in numeroase proiecte politice si profesionale, in timp ce viata privata nu a avut de suferit, ci dimpotriva, aveti o casnicie reusita si doi copii. Poate o femeie moderna si ambitioasa sa aiba o cariera politica de succes fara ca aceasta sa insemne sacrificarea vietii de familie?

Cred cu tarie in valorile vietii de familie si am in vedere aici familia in sens larg, bunici, parinti, sot, copii si sper nepoti. M-am casatorit in anul 1995 cu Rares (n.red. om de afaceri si politician liberal), fiul fruntasului liberal din perioada imediat post-belica Virgil Manescu. Socrul meu, doctor in drept la Sorbona, a fost unul din acei oameni extraordinari care s-au sacrificat cu adevarat pentru idealurile politice liberale si nationale ale generatiei sale. Cadru universitar si secretar de stat in vremea ministeriatului lui Mihai Romaniceanu din guvernul Groza, a fost arestat la scurta vreme dupa abolirea monarhiei si intemnitat in gulagul comunist pentru 7 ani. Dupa eliberare a continuat sa primeasca acelasi tratament degradant din partea autoritatilor comuniste, o personalitate ca dansul fiind silit la somaj si venituri mizere din meditatii la franceza. Ii sunt recunoscatoare sotului meu atat pentru faptul ca nu m-a conditionat nicicand de atingerea unor obiective de grandoare, cat si pentru faptul ca m-a sprijinit deplin indiferent ca a fost vorba de studii, proiecte politice sau cariera mea de avocat. In acelasi timp, am reusit sa ne completam reciproc si ma mandresc cu faptul ca am o casnicie care ma implineste. Am intalnit numeroase femei care prefera cariera in defavoarea vietii de familie. Le inteleg nevoia de afirmare ca expresie a recunoasterii valorii, dar le-am incurajat si o voi face intotdeauna sa nu sacrifice «proiectul» care implineste pe deplin orice femeie si anume acela de a avea o familie frumoasa.

Putini politicieni romani suporta bine critica. Ne-ar interesa sa stim cum stati la capitolul autoevaluare, mai precis care sunt plusurile si minusurile carierei dumneavoastre politice de pana acum. De asemenea am dori sa aflam scenariile de viitor politic in ceea ce va priveste si sansele lor de reusita.

Studenta fiind la Facultatea de drept, m-a atras inca din primul an acel concept din dreptul roman de cursus honorum, adica aceea construire metodica a carierei publice intemeiata pe parcurgerea ascendenta si merituoasa a treptelor ierarhice. Concret, am indeplinit in partid succesiv functiile de presedinte al organizatiei de tineret a filialei PNL sector 6, de ofiter international al TNL, iar ulterior pe cele de vicepresedinte al TNL si al IFLRY (Internationala de tineret liberala), pozitii care mi-au largit orizontul cunoasterii si a practicii politice la nivel de tineret. Actualmente detin functia de membru in Biroul teritorial al PNL sector 6 si o data cu instaurarea guvernului Tariceanu pe cea de vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Tineret (ANT). Dintre plusurile mandatului meu la conducerea ANT as aminti reabilitarea programului Comunitar Youth, coordonarea si monitorizarea activitatii ANSIT (Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor), respectiv celei a ASS (Agentia pentru Sprijinirea Studentilor), organizarea de evenimente nationale si europene (Saptamana Europeana a Tineretului, Targul ONG-urilor de tineret, „ Parlamentul Tinerilor”, intalnirea multiculturala din cadrul proiectului „A.C.T.! – Authorities. Cooperation. Twining!” etc.). Steguletul galben la capitolul politici pentru tineret de la inceputul mandatului a fost preschimbat intr-unul verde, contribuind astfel la neintarzierea datei de aderare, 1 ianuarie 2007. La capitolul minusuri trebuie sa mentionez faptul ca desi imi doresc cu ardoare o specializare doctorala in drept international public nu am reusit sa-mi fac inca timpul necesar pentru a o realiza. In privinta viitorului meu politic, vreau sa devin parlamentar european din partea PNL la viitoarele alegeri din toamna, iar eligibilitatea mea tine atat de scorul general obtinut de actualul partid de guvernamant la alegeri, cat si de capacitatea mea de a convinge in primul rand electoratul tanar ca sunt o persoana responsabila care va milita pentru promovarea intereselor lor ca cetateni europeni.

Ajungem astfel la punctul central al discutiei noastre. Care este programul dumneavoastra politic si de ce alegatorii romani ar trebui sa va prefere pe dumneavoastra in detrimentul candidatilor altor formatiuni, si am in vedere aici reprezentantii in Romania ai principalelor doua forte din Parlamentul European, popularii (PD) si socialistii (PSD)?

Programul meu politic se bazeaza pe promovarea valorilor liberalismului contemporan, cele care stau la baza constructiei europene, dar care in Romania din cauza anilor tranzitiei prea lungi si cu accente neocomuniste au inceput sa fie implementate doar la presiunea partenerilor din Vest. Doar o data cu venirea la putere a PNL in anul 2005, Romania s-a lansat pe traiectoria economiilor emergente bazate pe stimularea investitiilor, relaxarea impozitarii, reducerea deficitului public si a inflatiei, intr-un cuvant pe dezvoltare durabila, si nu haotic-propagadistica specifica guvernarii PSD. Amintiti-va numai acele privatizari in regim de monopol (Petrom, EADS-securizarea frontirelor, autostrada Bechtel) foarte greu atacabile din punct de vedere juridic la acest moment. Personal, va repet, ma voi axa pe interesele tineretului roman. Carta drepturilor si a libertatilor fundamentale trebuie respectata si in cazul cetatenilor romani, membri de data recenta ai familiei comunitare, dar egali in drepturi cu cetatenii statelor vechi. Invatamantul, sanatatea, justitia, mediul si piata locurilor de munca competitive sunt prioritati nationale, fara de care tinerii romani nu se vor mai putea regasi pe deplin in tara lor, riscand astfel sa asistam la o migrare a creierelor cu un impact negativ profund. Indiferent de puterea de la Bucuresti voi actiona pentru continuarea reformelor necesitate de dinamica aprofundarii integrarii europene si pentru consolidarea vocii europene a Romaniei. Un sprijin real imi este acordat deja de o mica echipa de tineri specialisti. Cat priveste concurenta candidatilor PD si PSD, cred ca este una benefica doar daca este bazata pe o oferta politica a competentei personale si a relevantei doctrinare. Spre deosebire de altii, nu caut o sinecura in Parlamentul European, ci oportunitatea de a fi in folosul cetatenilor europeni. Usa cabinetului meu parlamentar va fi larg deschisa celor interesati, asa dupa cum se poate verifica ca este si cea de la ANT.

Vedem totusi ca parlamentele nationale continua sa aiba intaietate, adoptarea Constitutiei Europene este in impas, se vorbeste de deficit democratic, iar la nivel strict institutional de rolul decisiv al Consiliului de Ministri in defavoarea Parlamentului European. Este totusi Parlamentul European un for relevant pentru cetatenii romani? Vom vota pentru prima data in toamna, probabil rata de participare la urne va fi ridicata, cel putin pe motiv de noutate, dar la ce bun?

Grele intrebari. Constructia europeana a oscilat mai mereu intre eurooptimism si euroscepticism, intre interguvernamentalism si federalism. Ramane de vazut daca romanii isi vor dori in viitor atingerea stadiului de “Statele Unite ale Europei”. Eurobarometrele ne indica in mod constant a fi cei mai europtimisti dintre natiunile UE, dar greul abia a inceput. Armonizarile cauzate de piata unica, dificultatile absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune isi vor spune cuvantul in sens negativ. Totusi, clasa politica are datoria morala de a informa constant si precis electoratul cu privire la ratiunea continuarii prezentei Romaniei in UE.

In alta ordine de idei, v-as contrazice in privinta rolului minor pe care l-ar juca Parlamentul European. Legislativul european a crescut constant in pondere, iar extinderea ariei de aplicare a procedurii codeciziei a egalizat “piedestalele” in relatia de putere cu Consiliul. Mai mult, cetatenii europeni tineri apar a fi din ce in ce mai interesati de aceasta identitate noua bazata pe libera circulatie a persoanelor si a profesiilor, pe euro si pe cautarea prosperitatii. Parlamentul European si parlamentele nationale nu sunt in competitie, ci dimpotriva acestea trebuie sa conlucreze pentru circumscrierea si implementarea binelui social european concomitent cu prezervarea identitatilor nationale..

Interviu realizat de George Anglitoiu