Unul dintre obiectivele majre asumate prin Strategia de la Lisabona este reducerea somajului. In acest fel, in loc sa avem un numar mare de personae asistate, personae care nu produc, avem un numar mai mare de oameni antrenati in activitati economice aducatoare de profit individual si national. Subliniez astfel importanta investitiei in capitalul uman si in modernizarea pietei muncii.

In acest sens trebuie promovat conceptual de “flexicuritate”, concept ce asigura un echilibru intre flexibilitatea fortei de munca si securitatea locului de munca. Cu alte cuvinte, fiecare individ trebuie sa isi poata gasi un loc de munca adecvat in fiecare etapa a vietii sale active.

Sustin dezvoltarea conceptului de “formare continua” precum si dezvoltarea calificarilor. In acest moment Europa este o economie impredictibila; este imposibil sa anticipam calificarile de care vor avea nevoie agentii economici peste cinci ani, cu atat mai mult pe termen mediu. In aceasta situatie trebuie sa diversiicam cat mai mult calificarile profesionale sis a crestem pe cat posibil mobilitatea profesionala a fiecarui individ.

Desigur nu trebuie lasate la urma politicile de incluziune sociala a categoriilor marginalizate: persoanee cu disabilitati, lucratori putin calificati, migranti, etc.