25 martie, 2014

Reacții negative din partea partenerilor NATO, în cazul pierderii controlului Portului Constanța

FacebookTwitterGoogle+Share

Atrag atenția asupra unor posibile reacții negative din partea partenerilor NATO, în special SUA, în cazul pierderii controlului statului român, prin Ministerul Transporturilor, asupra Portului Constanța.

Portul Constanța este un obiectiv strategic și de interes național pentru România, nu doar pentru un oraș, un județ sau chiar o regiune. Importanța sa strategică este una multiplă: economică, energetică, militară, de conectivitate.

Cedarea controlului Portului Constanța de la Ministerul Transporturilor la primărie reușește, în mod pervers, să transforme un port la Marea Neagră într-un port la lacul Siutghiol și să înlocuiască mineraliere și petrolierele de 300 m lungime cu bărcuțe de fițe.

Pe același principiu ar trebui trecut Oltchimul în controlul orașului Râmnicu Vâlcea, iar orașul Otopeni ar trebui să primească 30% din acțiunile aeroportului Henri Coandă.

România și-a luat angajamente în privința opțiunilor de dezvoltare și management al portului atât față de partenerii europeni, cât și față de finanțatori (Comisia Europeană) și partenerii NATO.

Participarea cu 60% a Ministerul Transporturilor în acționariat și management garantează atât menținerea acestor angajamente, cât și continuarea și valorificarea opțiunilor strategice de dezvoltare și extindere a Portului Constanța. Acest control al statului român prin Ministerul Transporturilor este singurul capabil să contracareze interesele de moment, viziunile meschine și parti-pris-urile unuia sau altuia.

În acest moment, managementul este asigurat de un Consiliu de Administrație în care PSD Constanța și-a impus 6 din cei 7 membri. Impunerea unui management de partid în cazul Portului Constanța, așa cum a rezultat și din discuțiile cu operatorii portuari și sindicatele lucrătorilor din port, anulează orice șansă de creștere a portului și a traficului prin acesta.

Este imposibil să creadă cineva că o primărie cu un buget de 130 milioane € și un grad de îndatorare ce depășește cu 25% nivelul maxim admis, poate manageria proiecte de miliarde de euro, atât cât valorează dezvoltarea Portului Constanța în următorii ani.

La fel, atunci când vorbim de cel mai mare port la Marea Neagră și unul dintre cele mai mari porturi europene, poartă strategică pentru petrol, gaze, cereale, minereuri, dar și mărfuri de larg consum de zeci de miliarde de euro, nimeni nu poate crede că o primărie, un primar și cu atât mai puțin un partid pot reprezenta alegerea corectă de management. Aceste variante pot fi însă preferate de unii, când avem în vedere o evaziune ce atinge nivelul miliardelor de euro.

Atrag atenția asupra unor posibile reacții negative din partea partenerilor NATO, în special SUA, în cazul pierderii controlului statului român, prin Ministerul Transporturilor, asupra Portului Constanța.

De asemenea, Portul Constanța este parte a unui sistem mult mai amplu care înseamnă interconectare cu hinterlandul, fluviul Dunărea și cele 16 porturi românești de la Dunăre, rețeaua europeană TEN-T, dar și Connecting Europe Facility. Toate acestea au implicații naționale și regionale și impun o viziune mai amplă, care depășește în mod evident granițele unui oraș sau ale unui județ, și impun mai ales o capacitate de negociere la nivel european, dar și cu Turcia, Ucraina sau Georgia.”

23 martie 2014 Ramona Mănescu Fost ministru al Transporturilor

Un răspuns la “Reacții negative din partea partenerilor NATO, în cazul pierderii controlului Portului Constanța”

  1. […] A izbucnit apoi criza din Crimeea, americanii și-au trimis navele de luptă în Marea Neagră unde, probabil, vor rămâne și vor fi o prezență permanentă și sporită. Mai ales că ieri, la Bruxelles, Barroso a spus că ruta alternativă la gazele europene primite de la Rusia nu poate fi decât Azerbaidjan. Deci pe mare, posibil prin Constanța. Când au auzit, însă, că portul va fi la mâna mafiei locale, americanilor nu le-a convenit deloc… […]