11 septembrie, 2015

Cartea Albă privind Transporturile oferă multe oportunități României în dezvoltarea transportului său naval și feroviar și creșterea competitivității sectorului

Parlamentul European a avut în discuție zilele acestea Raportul intermediar asupra nivelului implementării Cărții Albe privind Transporturile (intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor — Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”), ce a fost inițiată în 2011 de către Comisia Europeană.

Documentul este unul crucial pentru politicile privind transporturile la nivel european, pentru finanțarea ce este pusă la dispoziția acestui sector și pentru modul în care el se va dezvolta pe termen mediu și lung. Aducerea Raportului în faza în care să fie aprobat de Parlamentul European a implicat un efort semnificativ din partea raportorului PPE – domnul Wim van de CAMP, fiind negociate nu mai puțin de 631 amendamente.

Marți, documentul a fost prezentat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, după ce el primise undă verde, în iulie, din partea Comisiei de Transport și Turism. Miercuri raportul a fost votat favorabil de către plenul parlamentului și cred că ceea ce el subliniază este de mare interes pentru România.

Raportul exprimă o nemulțumire a Parlamentului European cu privire la gradul în care Cartea Albă privind Transporturile a fost implementată, dar identifică și pașii clari, ce deja au fost făcuți. Dar, cel mai important, ținând cont de țintele propuse și care vizează orizontul 2020/2030 apoi 2050, există o serie de oportunități și direcții de dezvoltare ce trebuie să fie luate în considerare de către autoritățile române.

În scurta perioadă petrecută la cârma transporturilor, bazându-mă pe experiența câștigată în politica europeană, am insistat asupra importanței a două atuuri pe care România le are în sectorul transporturilor: o rețea foarte generoasă de cale ferată și cel mai lung coridor de transport pe Dunăre. Lor li se adaugă cel mai mare port estic al Uniunii Europene – Constanța și cele 16 porturi dunărene, Galațiul fiind la rândul lui cel mai mare port de pe întreaga lungime a fluviului.

Aceste atuuri pe care le are România se regăsesc în oportunitățile oferite de Cartea Albă privind Transporturile. De asemenea, ele se regăsesc în concluziile raportului intermediar ce tocmai a fost votat de către plenul Parlamentului European.

Cel mai bun exemplu este punctul 10 ale capitolului privind finanțarea infrastructurii de transport și care solicită acordarea de ”prioritate mijloacelor sustenabile de transport, precum transportul feroviar, căile navigabile interioare și transportul maritim pe distanțe scurte”.

Mai mult, raportul ”solicită introducerea unui nou obiectiv, însoțit de măsurile necesare, de transfer până în 2030 a 50 % din actualul transport de mărfuri periculoase în UE către moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar și căile navigabile interioare”. De asemenea, raportul solicită măsuri pentru „a promova conexiunile portuare mai bune, în special cu căile ferate și căile navigabile interioare”, mai exact – finanțarea infrastructurii necesare dezvoltării capacităților multi-modale.

Transporturile pe calea ferată și cele navale oferă exact ceea ce se află în centrul Cărții Albe privind Transporturile: siguranță, costuri de mediu reduse, eficiență și fiabilitate. Prin interconectarea lor cu rețeaua rutieră și aeriană se obține chiar mai mult, în termeni de creștere a mobilității și eliminare a barierelor din calea unui spațiu european unic al transporturilor.

Folosindu-se de instrumentele financiare oferite prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF), în cadrul oferit de Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, proiect la inițierea, negocierea și adoptarea căruia am luat parte în mandatul anterior, România își poate crea avantaje competitive importante pe o piața a transporturilor ce este din ce în ce mai globalizată.

Cred că o fereastră de oportunitate o reprezintă termenul primei evaluări a implementării Master Planului General de transport al României. Până la acel moment, ce nu poate depăși doi ani de la cel al adoptării sale, există timpul necesar pregătirii României în vederea maximizării oportunităților oferite de Cartea Albă privind Transporturile.

Astfel, proiecte precum conectarea portului Constanța cu portul Rotterdam de la Marea Nordului, via coridorul Rin – Main – Dunăre, sunt de importanță strategică pentru România. Lor li se adaugă îmbunătățirea navigabilității pe Dunăre prin direcționarea de fonduri europene către efortul de întreținere a canalului navigabil precum și îmbunătățirea interconectivității prin centre multi-modale. Împreună, aceste proiecte au un efect sinergic și un impact semnificativ asupra volumului de marfă transportat pe Dunăre. Să nu uităm că aceste priorități se regăsesc și în Strategia Dunării, ce are în vedere modernizarea porturilor Dunărene, de-a lungul rețelei de transport TEN-T.

Trecerea la faza de implementare a proiectelor răspunde obiectivelor Cărții Albe privind Transporturile, dar mai ales aduce beneficii majore sectorului de transporturi românesc, asigurând acel suport economic durabil necesar creșterii numărului de locuri de muncă, sporirii veniturilor populației și îmbunătățirii oportunităților de antreprenoriat.