23 februarie, 2012

De ce suntem „rusinea” UE la fonduri europene- interviu Ramona Manescu – Business24.ro

Pentru a cheltui in intregime fondurile europene alocate Romaniei, numai din finantarea UE, in Romania ar trebui sa se faca plati de cel putin 15 milioane euro pe zi, de acum si pana in 2015, este de parere europarlamentarul Ramona Manescu.

„Daca adaugam si co-finantarea nationala si cea privata sau diferite finantari de la institutiile internationale, practic ajungem la aproximativ 30 milioane euro in fiecare zi”, a declarat aceasta intr-un interviu acordat Business24.

In opinia Ramonei Manescu, Romania va continua sa piarda banii europeni din Programele Operationale pe Mediu si Transport unde rezultatele auditului efectuat de expertii Comisiei Europene arata mari nereguli in evaluarea si alocarea proiectelor.

Romania nu a valorificat nici pe departe in acesti cinci ani toate oportunitatile care ar fi fost disponibile pentru o tara nou membra, spre deosebire de Polonia care a profitat din plin de pe urma integrarii in UE, mai ales la capitolul fonduri europene. De ce noi romanii avem o rata atat de scazuta de absorbtie a fondurilor europene?

Polonia se prezinta cel mai bine la acest capitol deoarece guvernantii lor au avut o viziune si o strategie bine gandita in ceea ce priveste accesarea banilor europeni. Concret, si-au pregatit, din timp proiectele majore, si in special cele de infrastructura, tocmai pentru a asigura cadrul national necesar accesarii fondurilor europene.

Guvernul Romaniei si-a permis luxul de a pierde fonduri nerambursabile in valoare de 20 de miliarde de euro imprumutand, totodata, cu dobanda, de la FMI si CE, 19 miliarde de euro.

Ar fi trebuit sa exploateze la maximum aceasta oportunitate oferita de statutul de tara membra a UE, aceea de a accesa bani europeni pentru proiecte de investitii, de dezvoltare, de formare si reconversie profesionala, in sprijinul populatiei, a lucratorilor si a antreprenorilor care continua sa fie atat de afectati de criza financiara, ajutand astfel oamenii sa-si pastreze cat mai mult timp locurile de munca sau sa isi gaseasca altele si sa foloseasca solutiile pe care le avem la indemana in acest sens precum Fondurile Structurale si mai ales Fondul Social European.

Sa nu uitam ca Romania se numara printre cele 5 state membre (Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria), cele mai afectate de criza, care au primit, prin intermediul Fondurilor Structurale, un ajutor substantial din partea Comisiei Europene.

Este vorba despre orientarea unor avansuri suplimentare in valoare de 775 milioane euro (4% din FSE si 2% din Fondul de coeziune) catre state membre care au primit un imprumut in cadrul sistemului FMI al balantei de plati sau care au inregistrat o scadere mai mare de 10% a PIB. Deci iata inca un motiv in plus pentru care, astazi, nu ar fi trebuit sa fim codasii Europei la capitolul absorbtia fondurilor europene.

Guvernul a precizat ca anul 2012 este anul in care fondurile europene vor reprezenta un motor de crestere economica, avand in vedere faptul ca exporturile ar putea sa scada din cauza unei reintrari in recesiune a Europei. Cum comentati?

Pentru a cheltui in intregime fondurile europene alocate Romaniei, numai din finantarea UE, pentru perioada 2007-2013, ar trebui facute plati de cel putin 15 milioane euro pe zi, de acum si pana in 2015. Daca adaugam si co-finantarea nationala si cea privata sau diferite finantari de la institutiile internationale, practic ajungem la aproximativ 30 milioane euro in fiecare zi.

Motivele pentru care avem o rata de absorbtie atat de mica sunt foarte multe si am sa amintesc aici doar cateva: supra-reglementarea si birocratia excesiva impusa, intarzierea procesului de evaluare a proiectelor, uneori pana la 8-9 luni, de catre avand ca efect imediat blocarea proiectelor beneficiarilor locali si regionali, influenta flagranta a politicului in evaluarea si alocarea proiectelor.

De asemenea, lipsa cursurilor de formare pentru autoritatile locale si regionale, lipsa expertizei tehnice la nivelul beneficiarului, neutilizarea de catre autoritatile romane a fondurilor europene destinate sesiunilor de asistenta tehnica pentru potentialii beneficiari si lipsa transparentie si a comunicarii/informarii in procesul de evaluare si selectare a proiectelor sunt doar cateva dintre motive.

Prin urmare, existenta acestui sistem nefunctional va aduce Romania, in imposibilitatea cheltuirii a nici macar jumatate din sumele totale alocate. In aceste conditii, cred ca va fi destul de greu sa vorbim despre o rata semnificativ mai mare de absortie a fondurilor europene si implicit despre o crestere economica generata de aceasta.

In luna ianuarie din acest an, sumele atrase din fondurile europene au tins catre zero…

Motivul principal sta in inconstienta guvernantilor care au refuzat sa ia masurile care s-ar fi impus chiar si atunci cand Comisia a solicitat acest lucru cu disperare.

Iar rezultatele se vad: Programe Operationale intrerupte pentru cel putin sase luni, asa cum este cazul, in prezent, a POSDRU, unde vorbim despre o finantare de 3,47 de miliarde de euro si vor urma probabil Programe Operationale pe Mediu si Transport unde, din cate stiu, rezultatele auditului efectuat de expertii Comisiei Europene arata mari nereguli in evaluarea si alocarea proiectelor.

Ministrul Afacerilor Europene a lansat o tinta ambitioasa, de sase miliarde de euro de la UE in 2012, acest lucru ar insemna de 3,5 ori mai multi bani decat in toti cei cinci ani de la aderarea in UE…

Judecand dupa prima luna din an cand am reusit performanta de a accesa zero bani europeni, spun ca viitorul suna „promitator”.

La sfarsitul anului trecut, am votat in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a PE un raport care prevede reducerea costurilor de cofinantare de la 15% la 5% pentru sase state membre cele mai afectate de criza, printre care si Romania. In acest context, acum, mai mult decat oricand, executivul Romaniei ar trebui sa aloce, de la bugetul national banii necesari implementarii a cat mai multor proiecte europene.

Decizia de a permite guvernelelor nationale sa finanteze doar 5% din valoarea proiectelor europene a fost adoptata, in Comisia REGI a PE, in regim de urgenta, tocmai pentru ca fondurile sa ajunga in trezoreria nationala pana in cursul primei parti a acestui an.

Insa, chiar daca noi, la nivelul institutiilor europene, am inteles nevoia de a sprijini statele sa depaseasca impasul economic in care se afla daca executivul Romaniei nu intelege si nu isi asuma responsabilitatea care ii revine in a utiliza eficient aceste ajutoare financiare, toate masurile initiate la nivel european vor ramane fara nici un efect pozitiv, la nivel national.

Din pacate pentru romani, eficienta masurilor anti-criza depinde in mare masura de capacitatea si disponibilitatea guvernelor nationale de a crea cadrul national necesar punerii in aplicare, cu succes, a acestora.

Cum se pot simplifica procedurile de depunere a proiectelor pentru accesare si a celor de decontare a platilor efectuate?

Problemele cu care se confrunta Romania, in prezent, in materie de reglementare, eligibilitate, achizitii publice, incompatibilitate intre cerintele UE si cele de la nivel national, dublate de un control excesiv si ineficient si o lipsa acuta a asistentei tehnice necesare au ca efect imediat descurajarea beneficiarilor.

Pentru a atinge rate de absorbtie mai ridicate, a diminua erorile, a incuraja participarea mediului privat la proiectele europene si a creste eficienta in accesarea fondurilor europene trebuie, in primul rand, sa simplificam normele si procedurile actuale.

La nivel european am reusit sa ajungem la un acord in ceea ce priveste necesitatea unui set comun de reguli de utilizare a fondurilor europene, aplicabile tuturor statelor membre, insa putem vorbi despre o simplificare reala atunci cand guvernele vor intelege ca trebuie sa elimine birocratia excesiva impusa la nivel national si sa ia masurile care se impun in acest sens.

Vom inregistra crestere economica si vom crea noi locuri de munca atunci cand IMM-urile vor fi sustinute cu adevarat si cand vom fi capabili sa ne reprioritizam domeniile de alocare a banilor europeni in asa fel incat la sfarsitul actualei perioade de programare sa inregistram o rata de absorbtie cat mai mare.

Este vital sa se ia masurile care se impun pentru a consolida capacitatea administrativa si a asigura cofinantarea proiectelor atat prin contributii nationale cat si cu sprijin sub forma instrumentelor de inginerie financiara, cu scopul de a creste procentul de absorbtie a fondurilor.

Care sunt domeniile cu cele mai mari sanse de absorbtie a fondurilor europene in 2012?

In primul rand IMM-urile pentru ca reprezinta un factor cheie de crestere economica si mai ales generatoare de locuri de munca si aici ma refer in mod deosebit la importanta proiectelor finantate din Fondul social european, din pacate atat de putin accesat in tara noastra, si care a ajutat statele membre la atenuarea impactului crizei asupra lucratorilor si a intreprinderilor mici si mijlocii.

Fondul Social European trebuie utilizat pentru a crea locuri de munca si pentru a asigura sesiuni de formare si reorientare profesionala celor care se confrunta cu somajul, fiindca astfel vom putea ajuta romanii sa gaseasca un loc de munca, mai rapid.

Este nevoie sa cheltuim aceste resurse mai inteligent, sa ne concentram pe prioritatile principale de investitii si sa adaugam o plus-valoare vizibila la ceea ce autoritatile nationale si regionale intreprind deja.

Cat de mare este pericolul ca, la nivelul UE, valoarea fondurilor europene alocate sa se diminueze din cauza crizei datoriilor suverane continue din Europa?

Date fiind evolutiile economice si sociale semnificative petrecute in ultimii ani este o certitudine faptul ca de acum inainte politica de coeziune va trebui sa faca fata unor noi provocari.

In contextul mai larg al revizuirii bugetului UE, este evident faptul ca viitoarele investitii din sfera politicii de coeziune trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele strategiei Europa 2020.

Comisia propune introducerea unor conditii mult mai stricte pentru statele membre dar si a unor stimulente ce vor fi acordate acelor state care vor performa in domeniul accesarii si implementarii fondurilor europene in baza obiectivelor stabilite pentru a face ca implementarea programelor de coeziune sa fie cat mai eficienta si mai ambitioasa posibil. Comisia vizeaza asigurarea utilizarii efective a fondurilor dedicate politicii de coeziune precum si o mai mare concentrare pe obtinerea de rezultate.

Politica regionala nu este o politica de caritate ci o politica comunitara destinata tuturor regiunilor europene, care are aceasta calitate de a genera crestere economica, inovare si competitivitate.

Daca dorim solutii adecvate nevoilor si realitatilor cu care ne vom confrunta in viitoarea perioada de programare trebuie sa mentinem acelasi cadru si, ma refer aici, atat la principiile de baza cat si la sumele alocate.

Propunerile Comisiei Europene sunt examinate si vor fi amendate atat in cadrul PE, prin intermediul Comisiei REGI cat si in Consiliu, in calitate de co-legislatori, obiectivul final pe care ni l-am propus fiind acela de a ajunge la un acord asupra textului, pana la sfarsitul anului 2012.

Nu vom reusi sa simplificam procedurile si implicit sa facilitam accesul beneficiarilor la fondurile europene, decat daca vom limita posibilitatea ca statele membre sa impuna conditii suplimentare, la nivel national, fata de cele impuse, deja, de la Bruxelles.

Sursa: Business24.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website