13 aprilie, 2018

Este fenomenul „fake news” o amenintare la adresa securitatii nationale?

Recent, Comisia Europeana prin Directia Generala Retele de Comunicatii, Continut si Tehnologie a realizat o cercetare sociala la nivel european cu privire la stirile false si dezinformarea in mediul online[1].

Bineinteles, vorbim despre statistici si se stie foarte bine ca, in functie de cum pui intrebarile sau citesti concluziile, „adevarul” poate fi prezentat in diferite moduri[2]. Cu toate acestea, datele oferite de studiu, citite cu atentie, sunt cat se poate de ingrijoratoare la nivel european.

Un bun exemplu il reprezinta raspunsul la intrebarea „cat de mult crezi in stirile si informatiile pe care le accesezi prin ziarele online?”:

Media europeana este de 68% incredere in aceste surse. Bineinteles, nu toti ne luam informatiile din mediul online, dar procentul celor care o fac este intr-o continua crestere. In 2016, 72% dintre europeni accesau zilnic sau de cateva ori pe saptamana sursele online de stiri[3].

 

Unde intervine problema?

Ea apare atunci cand in aceeasi mare caciula , „surse online de stiri”, sunt puse la gramada, atat site-urile Agerpress, BBC sau Reuters, cat si CAPLIMPEDE.RO („stiri adevarate”) sau ExclusiveNews.ro („informatii inedite”). Din pacate, studiul european nu face astfel de distinctii. De altfel ar fi greu de facut atata timp cat nici macar nu avem definitii general acceptate pentru ce ar putea insemna „surse credibile de stiri”.

Pentru a intelege si mai bine influenta mediului online, trebuie sa tinem cont de faptul ca studiul a facut o separatie intre „sursele online de stiri” si „stirile si informatiile promovate prin social media sau aplicatii gen WhatsApp”, desi in mod evident cele doua se suprapun si chiar extind influenta mediului online:

Este clar ca la nivel european, influenta combinata a diferitelor surse online de stiri este chiar mai mare decat o lasa sa se inteleaga studiul Comisiei. Unele surse sunt doar o copie electronica a unor institutii cu o mare vechime si credibilitate (Agentia de Stiri Reuters are, spre exemplu, 167 de ani vechime). In acelasi timp insa, alte „surse” sunt simple site-uri anonime, cu nume mai mult sau mai putin sugestive, care apar si dispar de la o luna la alta, de cele mai multe ori combinate cu prezente masive in social media, aflate in afara oricarui control, dar care beneficiaza de audiente ce rivalizeaza cu platformele traditionale.

Acesta este un domeniu in care trebuie investit pentru aprofundarea cercetarilor sociale si pentru a putea aduce mai multa claritate asupra realitatii la nivel european. Imaginea pe care o avem acum este una cel putin neclara. Trebuie sa evaluam corect atat influenta cat si audienta reala a surselor de „stiri alternative”, asa cum se auto-intituleaza unele[4].

Pana atunci insa, tot ce putem spune, este ca la nivel european, principalele canale de transmitere a stirilor false au o audienta enorma si implicit o influenta semnificativa asupra cetatenilor europeni. Aceasta influenta se reflecta in pozitia fata de diferite subiecte precum si in decizia de vot si preferintele politice.

Este o realitate ingrijoratoare si o mare vulnerabilitate in fata careia Uniunea Europeana este abia in faza de constructie a unui raspuns.

 

Cum sta Romania?

In timp ce situatia la nivel european este ingrijoratoare,  la nivelul Romaniei situatia este grava.

Pornim de la aceeasi intrebare „cat de multa incredere ai in stirile si informatiile pe care le accesezi prin intermediul social media si a aplicatiilor de mesagerie?”, de data aceasta raportat doar la cei care folosesc aceste canale:

De remarcat in primul rand ca aceste surse sunt mai raspandite decat site-urile de stiri (N=16.538 fata de N=12.509).

In al doilea rand observam ca tara noastra conduce in acest „top”, cu o incredere cumulata de 59%, mult peste media europeana de 36%. Daca adaugam cifra utilizatorilor de Facebook in Romania, ce acum probabil depaseste 10 milioane (erau 9.6 milioane in ianuarie 2017, dupa o crestere de 15,66% in 2016[5]), ne dam seama de impactul urias al acestei „increderi” a romanilor.

Cifrele acestea nu au venit din neant ci, in cazul Romaniei, ele reprezinta chiar un curent. Situatia este confirmata de un alt studiu, realizat cu exact un an in urma, de catre GLOBSEC si axat pe zona Central si Est Europeana[6]. In acel studiu Romania se afla tot pe primul loc, cu o valoare tripla fata de media ariei geografice din care face parte:

 

Cat de grava este situatia in realitate?

Pentru a ne da seama despre gravitatea situatiei, trebuie parcursa mai departe cercetarea Comisiei. La pagina 32 a raportului sunt redate raspunsurile la o alta intrebare: „cata incredere aveti in abilitatea de a identifica stirile false?”

Aparent, datele de mai sus ar trebui sa reprezinte o veste buna si sa ne incurajeze in capacitatea indivizilor de a discerne in noianul de informatii. Educatia, experienta si bunul simt ar trebui sa ne ofere anticorpii de care avem nevoie atunci cand forte obscure incearca sa ne otraveasca mintea si sa ne schimbe valorile, promovand zilnic un cocktail periculos de adevar si minciuna. In Europa, 71% dintre cetateni declara ca sunt capabili sa faca diferenta intre inselatorie si adevar, iar in Romania acest procent urca la 79%.

 

Dar aceasta este doar perceptia indivizilor. Este ea oare confirmata de fapte?

Am facut un experiment pe o stire ce m-a intrigat in fluxul zilnic de stiri. O declaratie atribuita directoarei generale a Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a inflamat mediul online din Romania, generand nenumarate comentarii si critici: „FMI: Bătrânii trăiesc prea mult şi este un risc pentru economia globală, trebuie făcut ceva”[7]. Ce mi-a atras atentia a fost in primul rand sursa (FRIP.RO) si apoi faptul ca „stirea” a fost preluata si distribuita de persoane care au o mare experienta, inclusiv in media.

Cu protejarea identitatii persoanelor in cauza, „stirea” s-a prezentat astfel in fluxul informational:

Evident, ea pare o declaratie recenta, in urma unei intalniri a FMI. Dar, daca incercam sa ajungem la sursele originale ale declaratiilor mentionate in articol, dam peste o postare aflata pe un blog anonim, ce dateaza din 15 aprilie 2012[8]!

Textul din 18 februarie 2018, de pe FRIP.RO, reproduce aproape integral postarea din 2012, cu o exceptie. Introduce un citat atribuit directoarei generale a FMI, Christine Lagarde: „Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia globala, trebuie facut ceva”. Bineinteles, aceasta declaratie nu a existat niciodata.

Analizand mai departe, descoperim ca articolul de pe FRIP.RO nu este de loc singular. El face parte dintr-un adevarat val de aparitii similare[9], ce copiaza cu punct si virgula acelasi text, bineinteles fara mentionarea sursei si cu pretentii de „informatie originala”:

Este evident ca situatia nu reprezinta o intamplare. De fapt, unele dintre articole prezinta ca sursa link-ul „karensmithdotblog”[10] ca sursa care a publicat textul pe 9 februarie 2018. Aparitiile, privite in ansamblu, reprezinta imaginea clasica a unui atac manipulativ ce foloseste „fake news”.

Atacul nu a trecut complet neobservat si cel putin doua publicatii l-au analizat (PRESSONE[11] si EVZ[12]), ambele axandu-se pe deconspirarea falsului. Ce nu apare in acele analize este raspunsul la intrebarea „Cine este autorul manipularii?” Ca si in alte cazuri, nu exista raspunsuri, ci doar banuieli. Iar ele vin dintr-o alta intrebare: „Cine ar avea interes in a submina increderea romanilor in institutii precum FMI, NATO sau UE?” Raspunsul cred ca il gasim la est de noi.

Intorcandu-ne la firul initial, avem urmatoarele elemente:

  • 64% dintre romani spun ca au incredere in stirile publicatiilor online
  • 39% dintre romani spun ca au incredere in stirile aparute in social media
  • 79% dintre romani spun ca pot decela o stire falsa

Cum au reactionat in practica cei care au fost expusi acestei manipulari este edificator din comentariile lansate in social media:

Dintre cele 20 de persoane care au postat comentarii (dintre care cel putin 15 absolventi de facultate), doar 6 (30%) au realizat ca este o stire falsa. Deasemenea dintre cei care au postat comentarii, cinci au experienta in media, dar trei dintre ei au infierat-o pe doamna Lagarde pentru aceasta declaratie pe care nu a facut-o niciodata.

Din pacate, aceasta scurta analiza impreuna cu cifrele ce o insotesc arata prapastia dintre perceptie si realitate, practic inversand unele dintre concluziile studiului realizat de catre Comisia Europeana.

Inabilitatea de a decela intre adevar si fals, combinata cu impresia eronata ca de fapt putem face acest lucru cu succes, precum si expunerea enorma pe care astfel de manipulari o au pun Romania intr-o situatie extrem de periculoasa. Doar Gandeste.Org si FRIP.RO au strans impreuna peste 60.000 de reactii in social media la articolul discutat. Suntem foarte vulnerabili, iar o forta externa (sau interna) poate oricand profita de aceasta slabiciune a noastra.

 

Ce se poate intampla?

Sa consideram presupusa declaratie a doamnei Lagarde ca pe un exercitiu-scoala. Sa tinem insa cont ca realitatea este cu mult mai grava.

Cateva cuvinte pe un blog au generat sute de mii de reactii si foarte multa suparare. Ce se poate intampla cand in loc de un text vedem un clip video, cu un lider (din tara sau de afara), facand aparent o declaratie si mai socanta, eventual o amenintare iminenta ce genereaza reactie imediata? Tehnologia exista deja de ani buni, ea este disponibila publicului larg[13].

Faptul ca „fake news” pot schimba rezultatul unor alegeri, nu doar in democratii noi precum cea din Romania ci chiar si in cele mai experimentate, este o realitate demonstrata deja.

In cazul Romaniei, cred ca daca cineva ar avea interesul de a genera spontan o miscare de strada, acest lucru este posibil inainte ca autoritatile sa poata reactiona in orice fel. Mai mult, daca s-ar dori ca o astfel de miscare sa genereze victime, este la fel de posibil.

 

In aceste conditii concluzia este una singura: fake news sunt o amenintare la adresa securitatii nationale.

Iar pericolul vine nu atat din „puterea” de infectare detinuta de stirile false cat din lipsa anticorpilor care sa ne protejeze. Mai mult, nu cred ca aceasta situatie este deosebita in Romania fata de alte tari europene, ceea ce sporeste gravitatea situatiei, pentru ca in interiorul constructiei Europene, vulnerabilitatea unuia este vulnerabilitatea tuturor.

 

Care este raspunsul?

La nivel European, raspunsul a inceput sa fie construit in 2015, odata cu cererea venita din partea Consiliului European[14] catre Inaltul Reprezentant Federica Mogherini, de a realiza un plan de actiune in domeniul comunicarii strategice, mai ales ca raspuns la campaniile agresive derulate de Moscova.

Prima actiune concreta o reprezinta infiintarea East StratCom[15] in septembrie 2015. Acesta colecteaza, analizeaza si dezvaluie diferitele incercari de manipulare.

Actiunile Comisiei sunt sustinute si de catre Parlamentul European. Un prim exemplu este Rezolutia din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategica a UE pentru a contracara propaganda partilor terte impotriva sa[16], ce a fost urmata de Rezolutia din 15 iunie 2017 referitoare la platformele online si piata unica digitala[17]. Documentul din iunie 2017 subliniaza nevoia de „masuri impotriva diseminarii de stiri false” si invita platformele online sa le ofere utilizatorilor instrumente pentru a denunta stirile false in asa fel incat alti utilizatori sa poata fi informati cu privire la faptul ca veridicitatea continutului a fost contestata. De asemenea, cere Comisiei sa verifice posibilitatea unei interventii legislative pentru a limita difuzarea si raspandirea continutului fals. O alta actiune a fost scrisoarea[18] adresata doamnei Mogherini in martie 2017, semnata de mai multi europarlamentari, prin care sunt cerute mai multe resurse pentru East StratCom si un buget adecvat.

Comisiei si Parlamentului li s-au alaturat si Statele Membre. Romania este semnatara, alaturi de alte sapte tari europene, a unei scrisori deschise[19] adresata tot doamnei Mogherini, in octombrie 2017. Cerinta este aceeasi: mai multe resurse si o putere sporita pentru East StratCom.

In Noiembrie 2017 a fost lansat de catre Comisie un proces de consultare publica dedicat gasirii de raspunsuri la fenomenul „fake news” si a dezinformarii in mediul online. Consultarea a fost continuata cu infiintarea Grupului de experți la nivel înalt[20], format din reprezentanti ai mediului academic, ai platformelor on-line, ai presei de stiri si ai ONG-urilor. Din acest grup face parte si romanca Alina Bargaoanu, decan al Facultatii de Comunicare si Relaţii Publice din cadrul SNSPA. Activitatea grupului se va concretiza printr-o strategie europeana de combatere a proliferarii stirilor false, ce urmeaza a fi prezentata in curand.

O parte din raspunsul pe care trebuie sa-l avem pentru a ne apara impotriva manipularii si dezinformarii create de stirile false transpare chiar din studiul mentionat la inceput:

Jurnalistii, autoritatile nationale, presa, cetatenii, retelele sociale, institutiile europene, ONG-urile – toate sunt mentionate ca parte a raspunsului in stoparea „fake news”. Ele reprezinta masuri pe termen scurt sau mediu, de care este foarte mare nevoie.

Trebuie insa sa fim constienti ca metodele folosite de cei care practica manipularea se pot adapta, iar mai devreme sau mai tarziu reusesc sa ocoleasca sau sa treaca prin masurile institutionale si filtrele digitale.

Tocmai de aceea sunt salutare initiative precum cea din Italia[21], care a introdus in 8.000 de licee un program de educare in identificarea stirilor false, sau Suedia[22], care ofera o curicula de competente digitale inca din clasele primare.

Cred ca aceste exemple si rezultatele pe care ele le dau pot fi replicate si in alte State Membre, iar Romania ar trebui sa fie printre primele tari care sa faca acest lucru. Ramane de vazut continutul exact al unui astfel de program educationala, curricula si varsta de start. Dar, in lumea in care traim astazi, nu mai putem vorbi de „prea tanar pentru…”. Cat mai de timpuriu, elevii trebuie sa invete sa interactioneze cu informatia, sa caute adevarul si sa identifice minciuna.

 

Ceea ce lipseste dintre masurile identificate de cercetarea Comisiei este raspunsul pe termen lung si acesta este educatia. Educatia reprezinta o masura de protectie pe termen lung, care ofera societatii cel mai inalt grad de imunitate la manipulare.

___________________________________

[1] FL464 Fake News and Disinformation Online, Survey conducted by TNS Political & Social at the request of the European Commission, Directorate-General for Communications Networks: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/flash/surveyky/2183

[2] Darrell Huff, How to lie with statistics, 1954: https://archive.org/stream/HowToLieWithStatistics/Huff-HowToLieWithStatistics#page/n0/mode/2up

[3] How frequently do you use the internet to consume or access online press or news content?: https://www.statista.com/statistics/658279/online-news-usage-frequency-eu/

[4] www.alternativenews.ro

[5] 9,6 milioane de conturi de utilizator de Facebook in Romania: http://www.facebrands.ro/blog/2017/01/9-6-milioane-conturi-utilizator-facebook-romania/

[6] GLOBSEC Trends 2017: Mixed messages and Signs of Hope from Central and Eastern Europe: https://www.globsec.org/publications/globsec-trends-2017-mixed-messages-signs-hope-central-eastern-europe-2/

[7] FMI: „Bătrânii trăiesc prea mult şi este un risc pentru economia globală, trebuie făcut ceva”: https://frip.ro/fmi-batranii-traiesc-prea-mult-si-este-un-risc-pentru-economia-globala-trebuie-facut-ceva/

[8] IMF Requests That Pensions be Lowered Because of “The Risk That People Will Live Longer Than Expected”: https://jsmyth.wordpress.com/2012/04/15/imf-life-expectancy/

[9] National.ro; Gandeste.org, Jurnalul.ro; Anonimus.ro; AntenaSatelor.ro; liberlandraceblog.wordpress.com; CriticArad.ro; informatii-agrorurale.ro; ziarulfaclia.ro; romaniacurata.ro; lupuldacicblogg.wordpress.com; stiri-extreme.ro

[10] Christine Lagarde: „Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia globala, trebuie facut ceva” https://karensmithdotblog.wordpress.com/2018/02/09/christine-lagarde-batranii-traiesc-prea-mult-si-este-un-risc-pentru-economia-globala-trebuie-facut-ceva/

[11] O minciună cu bătaie lungă: șefa FMI și declarațiile „satanice” despre bătrânii care „trăiesc prea mult”: https://pressone.ro/sectiuni/o-minciuna-cu-bataie-lunga-sefa-fmi-si-declaratiile-satanice-despre-batranii-care-traiesc-prea-mult/

[12] Șoc și groază! FMI vrea să grăbească sfârșitul pensionarilor sau să-i salveze?: http://evz.ro/fmi-sfarsitul-pensionari.html?v=347635&page=1

[13] Artificial intelligence is going to make it easier than ever to fake images and video: https://www.theverge.com/2016/12/20/14022958/ai-image-manipulation-creation-fakes-audio-video

[14] Concluziile intalnirii Consiliului European din 19-20 martie 2015 (pct. 13): http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11-2015-INIT/en/pdf

[15] Don’t be deceived: EU acts against fake news and disinformation: https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage_en/32408/Don%27t%20be%20deceived:%20EU%20acts%20against%20fake%20news%20and%20disinformation

[16] Rezoluţia Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2016-0441+0+DOC+XML+V0//RO

[17] Rezoluţia Parlamentului European din 15 iunie 2017 referitoare la platformele online și piața unică digitala: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0272+0+DOC+XML+V0//RO

[18] Open Letter of European security experts to Federica Mogherini: Please start taking the Russian disinformation threat seriously! http://www.europeanvalues.net/mogherini/

[19] Mogherini urged to do more on Russian propaganda: https://euobserver.com/foreign/139573

[20] Măsuri împotriva știrilor false: Comisia creează un Grup de experți la nivel înalt și lansează o consultare publică: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-4481_ro.htm

[21] In Italian Schools, Reading, Writing and Recognizing Fake News: https://www.nytimes.com/2017/10/18/world/europe/italy-fake-news.html?_r=0

[22] Strengthened digital skills in school: http://www.regeringen.se/contentassets/acd9a3987a8e4619bd6ed95c26ada236/informationsmaterial-starkt-digital-kompetens-i-skolans-styrdokument.pdf