Mănescu a precizat că datele pe baza cărora a făcut solicitarea către comisarul Hahn provin atât de la contestaţiile primite la cabinetul de europarlamentar din partea unor ONG-uri, a mediului de afaceri şi a unor administraţii locale, cât şi de la rapoarte ale corpului de audit al Comisiei Europene. "Există o serie de indicii cu privire la acte de corupţie, acte de abuzuri săvârşite la nivelul autorităţilor, indicii venite chiar de la Comisia Europeană, în rapoartele pe care mi le-au oferit corpul de audit al CE şi celelalte unităţi care se ocupă de acest lucru şi care se referă la schimbarea criteriilor de evaluare în timpul evaluării proiectelor, deci schimbarea regulilor jocului în timpul jocului, suprareglementări şi complicarea procedurilor legislative din partea României în dezacord cu procedurile CE şi legislaţia europeană", a declarat, sâmbătă, Ramona Mănescu.
Aceasta susţine că gradul de absorbţie al fondurilor strucuturale în România este influenţat negativ de utilizarea lor prin acte de corupţie şi prin conflict de interese. "Vă rog, domnule comisar, să consideraţi posibilitatea trimiterii unei misiuni de verificare şi constatare a faptelor în România pentru ca astfel Comisia Europeană să poată interveni la timp pentru a se evita perpetuarea utilizării fondurilor europene sub auspiciile corupţiei şi a conflictului de interese", se arată în scrisoarea adresată de europarlamentarul român comisarului Hahn.

Mănescu a precizat că nu a primit încă un răspuns de la Hahn dar a spus că, dacă se confirmă faptul că persoane cu putere de decizie în acordarea proiectelor europene deţin firme beneficiare ale unor asemenea proiecte, OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă) ar putea fi sesizat. Există şi riscul ca perpetuarea practicii de alocare preferenţială a fondurilor să influenţeze fondurile pe care Uniunea le va atribui României în următorul ciclu bugetar. "În momentul de faţă, România are un grad de absorbţie de mai puţin de 10%, şi până la sfârşitul perioadei de programare Comisia Europeană se aşteaptă să nu depăşim 30%, ceea ce înseamnă că pentru România acest lucru va fi un dezastru în perspectiva alocării bugetare pentru următoarea perioadă de programare", susţine Mănescu.

În sprijinul solicitării sale, Mănescu a anexat o serie de documente care ar putea justica trimiterea unei misiuni CE în România. Într-unul dintre ele se prezintă situaţia alocării fondurilor pentru axa 2 Programul Operaţional Regional, în funcţie de apartenenţa politică a celor care conduc administraţiile locale beneficare. La numărul de proiecte obţinute, PDL este pe primul loc cu 47 de proiecte, în valoare de 454.022.000 euro, urmat de PSD cu 35 de proiecte în valoare de 389.200.000 euro. Urmează primarii şi preşedinţii de CJ ai PNL beneficiari de 11 proiecte în cuantum de 111.962.000. Reprezentanţii UDMR au obţinut finanţare pentru cinci proiecte în valoare de 61.642.000 de euro, iar cei ai FDGR patru, însumând 36.000.000 euro.  În lista cu proiectele ce au primit finanţare, se regăseşte şi cel modernizare a infrastructurii de acces în zona Ic Ponor-Prisplop-Răchiţele, ultima localitate fiind satul natal al premierului Emil Boc. Valoarea totală a proiectului este de 59.678.000 euro, dintre care contribuţia UE este de 43.131.000 euro.
Deputatul PNL Ciprian Dobre a anunţat că partidul său va cere înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentare privind modul în care au fost finanţate proiectele pe Măsura 322 existând suspiciuni că fondurile structurale sunt alocate pentru clientela PDL.

Motivul acestei solicitări este schimbarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele prin Măsura 322 în timpul derulării procesului de analiză a dosarelor, existând suspiciunea că modificarea a fost făcută în favoarea unor firme ce au o relaţia prilegiată cu partidul de guvernământ.  "Măsura 322 este folosită pentru prima dată de către aparatul PDL-ului ca puşculiţă de campanie electorală. Măsura se transformă dintr-odată într-o măsură de infrastructură. În vechiul ghid de eligibilitate, ceea ce se referă la canalizare şi instalaţii de apă potabilă în mediul rural era punctat cu 15 puncte. În timpul derulării sesiunii de calificare, cade la 5 puncte. Drumul de la 5 puncte se duce la 15 puncte astfel încât toţi cei care au contribuit în campania electorală din sectorul drumuri să-şi poată recupera banii de la PDL", susţine Dobre.

El a semnalat situaţia şi într-o scrisoare pe care a adresat-o preşedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek şi preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. "Nu ar fi lipsit de interes să se procedeze la o verificare atentă a angajaţilor APDPR şi a relaţiilor acestora cu firmele de consultanţă specializate în obţinerea fondurilor europene. (...) Am convingerea că o clarificare a problemelor sesizate nu poate veni, în actuala situaţie în care se găseşte România, decât prin intervenţia şi la slicitarea expresă a forurilor Uniunii Europene", se arată în scrisoarea lui Dobre către cei doi oficiali europeni.