8 aprilie, 2014

Galațiul, când și cum va reveni la gloria din trecut

FacebookTwitterGoogle+Share

Zilele acestea m-am întâlnit cu oamenii de afaceri, armatorii și operatorii din orașul și portul Galați.

Poziția actuală, de candidat în alegerile europarlamentare din 25 mai, m-a făcut să văd mai clar legătura dintre munca depusă la Bruxelles, în Comisia de Dezvoltare Regională, impactul pozitiv al acelei munci în viața românilor și nevoile de sprijin pe mai departe de care oamenii și mediul de afaceri din România au atâta nevoie la Bruxelles.

La întâlnire, reprezentanții mediului de afaceri gălățean au venit, cum era normal, cu bune și cu rele.

Întâi au fost mulțumirile pentru pașii înainte făcuți de la întâlnirea din 24 octombrie 2013, atunci în calitate de Ministru al Transporturilor. Solicitările ridicate în întâlnirea trecută se refereau la modificarea legislației ce reglementează tarifele practicate de autoritățile din domeniu, înființarea unui compartiment specializat în navigația fluvială în cadrul Ministerului și desființarea controalelor făcute de vama și poliția de frontieră la deplasarea navelor între două porturi românești.

De atunci a fost emis un ordin de modificare a tarifelor și de anulare a multora dintre ele, a fost creat serviciul de exploatare porturi fluviale, iar în legătură cu controalele s-au făcut demersurile necesare către Ministerul de Finanțe și Ministerul de Interne. Un pas înainte a fost extinderea programului de lucru și în weekend, pentru ca acele controale, cât se vor mai face, măcar să nu întârzie activitatea transportatorilor.

La aceste puncte se mai adaugă unul, cel mai greu și important, cel al rămânerii porturilor dunărene în autoritatea Ministerului Transporturilor. A fost evitată astfel amenințarea blocării proiectelor în derulare și a celor viitorare. Strategia Dunării și cei 800 de milioane de euro pe care îi va aduce rămâne principala opținue de dezvoltare pentru cele 16 porturi dunărene ale României, iar autoritățile locale rămân să se ocupe de ce trebuie, nu de ceea ce este evident că nu pot.

După mulțumiri, au fost însă și ofuri. Concluziile în acest sens le-a punctat chiar Preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi, domnul Marian Filimon:

“Eu încă o dată vă spun, noi avem oameni de afaceri, patroni, acționari, în jur de 900.000 de mii în România. Suntem o forță!

Mai mult decât atât, patronii sunt cei care influențează salariații în decizia lor. Patronul se implică atunci când este bolnav copilul unui salariat, el îi plătește salariul, el are grijă de familia salariatului prin activitățile pe care le desfășoară.

Nu am înțeles de ce Partidul Național Liberal nu s-a apropiat mult mai mult de alegători și de clasa de mijloc reprezentată de întreprinzători și de bazinul electoral pe care ar trebui să-l aibă Partidul Liberal. Avem nevoie de la liberali să să fie un factor de influență la nivel național, avem nevoie de ei să vină cu politici pentru întreprinzători.”

Domnul Victor Paul Dobre, președintele PNL Galați, legat profund de istoria, dar și de viitorul acestui oraș și a întregului județ, a făcut o trecere în revistă a opțiunilor de dezvoltare pe care le are zona, cu ochiul celui care vede lucrurile din teren și lucrează zilnic cu oamenii:

“În acest moment, salba de porturi dunărene românești poate să acceseze fondurile strategice, numai că aceasta este o posibilitate pe care noi trebuie să o utilizăm. Există niște premise. În primul rând, dacă Moldova și Ucraina rămân pe direcția europeană, Galațiul devine oraș de tranzit, nu capăt de drum cum este acum. Dacă intermodalul prevăzut aici va fi finanțat, Galațiul va beneficia de unul dintre marile proiecte ale Strategiei Dunării. Aici cred că Ramona Mănescu ne poate ajuta ca europarlamentar și om care a fost Ministru al Transporturilor. Și la Buxelles, ca în toată lumea, sunt uși, sunt soluții, unii află mai repede decât alții, unii de mișcă mai repede decât alții, unii deschid ușa mai repede decât alții. Dar pentru asta trebuie să știi. Acolo nu sunt tradiții orientale sunt tradiții occidentale. Asta înseamnă să știi, să fii pregătit, să lucrezi, să ai lucrurile pregătite și să știi ce se urmărește.

Din acest punct de vedere, în opinia mea, nu stiu ce se va întâmpla cu siderurgia, aici lucrurile sunt complicate, dar cred că restul componentelor: construcții navale, relansarea porturilor și în general a transporturilor și agricultura cu componenta agro-alimentară ar trebui să fie direcțiile principale în anii ce urmează.”

Acum, după toate declarațiile și amenințările din ultimul timp, atât cele referitoare la viitorul portului Constanța, cât și la destinația banilor pentru implementarea Strategiei Dunării, voi încerca să intervin la Bruxelles. Eu cred că nu va fi foarte ușor pentru cei care vor să deturneze banii de acolo de unde au fost ei alocați, iar Comisia Europeană nu va permite să se facă acest lucru.

Momentul lansării în implementare a Strategiei Dunării va fi un moment “T Zero”, de la care Galațiul va începe să se dezvolte în mod real. Doar faptul că noi vom trimite proiectul la Bruxelles, vom aplica pentru acest proiect, va aduce pentru companiile prezente în zonă certitudini și un suport pentru dezvoltare, certitudini că întreaga zonă se va dezvolta și că pe aici vor trece nave, că pe aici se va face transport, că există centre intermodale, că există conectivitate, că se pot crea locuri de muncă, că va exista fluxul și traficul necesar pentru dezvoltare. Va fi momentul în care Galațiul și toată zona va înflori.

În mandatele anterioare de europarlamentar am activat în Comisia pentru Dezvoltare Regională. Acolo am lucrat la legislația pe fonduri și aceasta mi-a folosit pentru că așa am știut ce mecanisme pot folosi pentru a debloca proiecte și bani. La Ministerul Transporturilor nu am avut la dispoziție decât șase luni, dar am adus 600 de milioane de euro și acești bani înseamnă acum proiecte care se derulează, oameni care au de muncă, firme care lucreză, zone care se dezvoltă. Experiența de la Bruxelles s-a dovedit a fi foarte utilă aici.

Acum voi face drumul invers și voi duce experiența de la Ministerul Transporturilor la Bruxelles. Sunt câteva proiecte, printre care participarea României, iar în cazul de față a portului Galați, la Strategia Dunării, pe care nu aș vrea să le ratăm. Așa că mi-am propus ca în următorul mandat la Parlamentul European să activez în “Comisia Transport și Turism”. Așa pot fi foarte aproape de cei care hotărăsc câți bani, unde și pe ce proiecte vor fi alocați României. Cred că o să îi deranjez pe cei care azi visează să mute porturi de la Marea Neagră pe lacul Siutghiol sau să îngroape orice șanse de dezvoltare pentru cele 16 orașe-port dunărene prin tăierea banilor, cel punțin până când o să înțeleagă ce este prioritar pe termen lung pentru România și ce este în beneficiul celor mulți.