24 ianuarie, 2017

Mica Unire – o zi căreia ii datorăm enorm

24 ianuarie este de multe ori acoperită de lumina lui 1 decembrie – momentul când un lung vis a fost împlinit.

Ar trebui însă să amintim mult mai des și mai puternic ziua de 24 ianuarie. Micii Uniri îi datorăm enorm, mult mai mult decât credem. La fel de mult Romania de astăzi datorează celor care au făcut posibilă Mica Unire – mica elită aflată în diaspora din Franța și verticalității dovedită de această țară în susținerea intereselor românești.

Fără 24 ianuarie România nu ar fi existat niciodată. Cel mai probabil, țara noastră ar fi ajuns să fie împărțită între Rusia și Imperiul Austro-Ungar și chiar istoria întregii Europe ar fi arătat diferit.

La mijlocul secolului XIX, provinciile care formează astăzi România erau disputate între interesele mai multor puteri ale momentului: Rusia, Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar și Anglia. Niciuna dintre aceste puteri nu dorea să vadă Moldova și Țara Românească stabilizate și cu atât mai puțin unite sub o singură conducere, capabile să-și exprime propria voință în regiune, capabile să reprezinte o atracție și o inspirație pentru Transilvania aflată sub ocupație Austro-Ungară și Basarabia aflată sub ocupație Rusă.

Efortul, insistența și puterea de convingere a micii elite românești de la Paris au atras de partea noastră Franța și pe Louis-Napoléon Bonaparte – moștenitorul lui Napoleon I și Împărat al celui de-al doilea Imperiu Francez.

Mai departe, puterea de influență a Franței de la acel moment și implicarea ei directă au ajutat la oprirea expansiunii Ruse și retragerea ei de pe teritoriul principatelor române, pe care le invadase. Aceeași acțiune franceză a convins Rusia să accepte varianta unionistă pentru Moldova și Țara Românească și a contrabalansat opoziția Austriei și Turciei. Tot efortul Franței a adus sprijinul Angliei în anularea primei runde ale Adunărilor ad-hoc din Principate, trucate de Imperiul Otoman, și refacerea lor în mod corect.

Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 nu a putut fi consolidată deplin decât odată cu aducerea pe tronul României a Majestății Sale Carol I – o reușită a aceleiași elite românești. Parte a celei mai puternice familii europene a momentului – cea care conducea Prusia și înrudită cu familia lui Napoleon al III-lea, Carol I este cel care a stopat agresiva campanie anti-unionistă dusă de Rusia pe întregul teritoriu românesc. Tot venirea lui Carol I ca principe al tinerei Românii a reprezentat forța capabilă să se opună Austro-Ungariei și Turciei ce doreau de asemenea desfacerea Micii Uniri.

Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, perioadele care au precedat-o și succedat-o reprezintă unul dintre cele mai frumoase capitole ale istoriei românești, un moment în care visul românesc a fost foarte aproape de a dispare chiar înainte de a se împlini, un moment de mare succes al diplomației și clarviziunii unor elite.

România de astăzi nu trebuie să uite acest trecut și mai ales nu trebuie să ignore faptul că interesele care s-au opus cu un secol și jumătate în urmă formării României ca stat nu au dispărut complet de pe agenda unor forțe regionale.

Un răspuns la “Mica Unire – o zi căreia ii datorăm enorm”

  1. […] Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) a transmis marţi un mesaj cu ocazia Unirii Principatelor. ”Micii Uniri îi datorăm enorm, mult mai mult decât credem. La fel de mult Romania de astăzi datorează celor care au făcut posibilă Mica Unire – mica elită aflată în diaspora din Franța și verticalității dovedită de această țară în susținerea intereselor românești. Fără 24 ianuarie, România nu ar fi existat niciodată. Cel mai probabil, țara noastră ar fi ajuns să fie împărțită între Rusia și Imperiul Austro-Ungar și chiar istoria întregii Europe ar fi arătat diferit”, a transmis europarlamentarul, într-o postare pe site-ul său. […]