14 septembrie, 2015

Poziție privind cotele obligatorii pentru repartizarea solicitanților de azil în toate statele membre UE

FacebookTwitterGoogle+Share

Zilele aceasta, una dintre principale teme discutate în Parlamentul European a fost cea a crizei refugiaților.

În România există un interes la fel de mare asupra subiectului și, pentru că procedurile europene sunt de multe ori foarte complicate, sunt necesare câteva precizări asupra a două subiecte. Primul se referă la poziția asupra cotele obligatorii pentru repartizarea solicitanților de azil în toate statele membre UE, iar al doilea la drama umană de necontestat, ce s-a extins din Orientul Mijlociu până în mijlocul continentului European.

Sunt împotriva obligativității unor „cote”, stabilite contabil, fără a ține cont de realitățile din teren. În același timp, cred în toate valorile europene și nu pot face abstracție de cele care vorbesc despre solidaritate și protejarea celor vulnerabili.

Deciziile luate recent la nivelul Parlamentului European au debutat marți, 8 septembrie[1], cu dezbaterea principalului text legislativ: Raportul Parlamentului European[2] referitor la propunerea de decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei[3].

Acest document a avut ca raportor pe europarlamentarul german Ska Keller, Vicepreședinta Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană – comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE).

În rezumat, textul propus de către Consiliu, supus amendării și aprobării de către Parlament, instituie procedurile și măsurile complementare gestionării refugiaților din Italia și Grecia, împreună cu transferul a 40.000 dintre ei către alte țări europene.

Conform anexelor[4] documentului, României îi reveneau 1.023 persoane provenind din Italia și 682 provenind din Grecia, cu un total de 1.705 persoane.

Mai mult, textul legal prevedea ca fiecare stat membru să indice, la intervale regulate, numărul de solicitanți care pot fi transferați pe teritoriul lor. Această procedură este una de importanță majoră pentru România, ce nu s-a confruntat cu astfel de probleme și trebuie să solicite sprijinul financiar și logistic al UE și țărilor cu experiență în construirea și gestionarea centrelor pentru refugiați, pentru tratarea cu maximă seriozitate și responsabilitate a acestui efort umanitar conjugat.

Comisia LIBE a propus două amendamente la acest Raport, care schimbă profund conținutul său și cu care nu am putut fi de acord. Aceste modificări introduc noțiunea de “cote obligatorii pentru repartizarea solicitanților de azil în toate statele membre”.

Cele două amendamente (cu numerele de ordine 3 și 4) sunt următoarele:

(4a) După cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 13 mai 2015 intitulată „O agendă europeană privind migrația” și în raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European care urmează să apară, măsurile temporare de relocare de urgență constituie doar o parte a abordării holistice a migrației. Parlamentul European subliniază că toate dimensiunile abordării holistice sunt importante și ar trebui parcurse în paralel. Având în vedere actuala situație de urgență și angajamentul de a consolida solidaritatea și răspunderea, în cadrul reuniunii sale din 25 și 26 iunie, Consiliul European a căzut de acord, în special, asupra relocării temporare și excepționale, în decurs de doi ani, din Italia și Grecia în alte state membre, a 40 000 de persoane având în mod clar nevoie de protecție internațională. Statele membre ar trebui să cadă de acord cu privire la cota obligatorie pentru repartizarea acestor persoane.

(5) În rezoluția sa din 29 aprilie 2015, Parlamentul European a reiterat necesitatea ca Uniunea să își întemeieze răspunsul la cele mai recente tragedii din Marea Mediterană pe acțiuni de solidaritate și de distribuire echitabilă a răspunderii și să își intensifice eforturile depuse în acest domeniu în beneficiul statelor membre care primesc cel mai mare număr de refugiați și de solicitanți de protecție internațională, în termeni absoluți sau în mod proporțional, pe baza criteriilor de stabilire a statului membru competent să examineze o cerere de protecție internațională conform Regulamentului UE nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a. Parlamentul European a solicitat stabilirea unei cote obligatorii pentru repartizarea solicitanților de azil în toate statele membre.

În urma ședinței delegației române din PPE s-a decis ca europarlamentarii români să voteze împotriva acestor amendamente și a fost notificat liderul grupului PPE cu privință la poziția grupului român. Cu toate că au existat voturi împotrivă[5], cele 2 amendamente au primit undă verde din partea plenului parlamentului[6]. Pentru primul s-au înregistrat 471 de voturi pentru, 204 împotrivă și 17 abțineri. La al doilea amendament, au fost 488 voturi pentru, 167 împotrivă și 37 de abțineri.

La presiunea politicienilor din țările care susțin instituirea unui mecanism permanent și obligatoriu de distribuire a refugiaților între toate statele membre ale Uniunii Europene, în seara zilei de miercuri, 9 septembrie, europarlamentarii au fost înștiințați cu privire la introducerea unui nou text pentru agenda de discuții și vot de a doua zi.

Acest nou text, o Rezoluție, se referă la “migrație și refugiați în Europa”[7], Iar ea dublează în bună parte textul Raportului votat doar cu o zi în urmă.

Diferența dintre Raport și Rezoluție este că, în timp ce Raportul este un text legislativ puternic, cu aplicare imediată, Rezoluția are puterea unei declarații politice a Parlamentului European, ce face recomandări Executivului.

Având în vedere conținutul acestui al doilea text, care face referire în cea mai mare parte la îngrijorarea pe care cu toții o avem cu privire la dramele umane de necontestat și criza umanitară a refugiaților, ce se întinde acum din Orientul Mijlociu până în inima Europei, începând prin a spune că Parlamentul European:

  1. își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice de vieți omenești în rândul persoanelor care au solicitat azil în UE; îndeamnă UE și statele sale membre să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți omenești pe mare sau pe uscat;

  2. își exprimă solidaritatea față de numărul mare de refugiați și de migranți care sunt victimele unui conflictelor, ale unor încălcări grave ale drepturilor omului, ale unor greșeli palpabile comise în actul de guvernare și ale represiunii severe;

Am votat pentru aprobarea acestei Rezoluții, exprimând prin această decizie solidaritatea cu efortul umanitar al țărilor europene dar mai ales cu nevoia de sprijin și suport de care au nevoie toate victimele conflictelor din Siria și Irak, indiferent dacă ele se află blocate în orașul Homs din Siria, dacă așteaptă încetarea conflictului în tabăra de refugiați Al Zaatri din Iordania, dacă sunt într-o barcă de cauciuc în mijlocul Mediteranei sau dacă merg pe marginea unei autostrăzi din Ungaria.

Consider că Europa se află în fața unei crize care se agravează zilnic și căreia trebuie să-i răspundem urgent.

O creștere a capacităților de primire a refugiaților în interiorul granițelor UE, fără implicarea cu determinare și consecvență a Europei, va adăuga noi valuri de refugiați și va acutiza problemele umanitare.

Cu toții suntem de acord că trebuie abordată cauza profundă, care îi face pe unii să caut o lume mai bună, iar pe alții îi aruncă în brațele extremismului și terorismului. Subdezvoltarea economică, lipsa de oportunități, sistemul educațional și de sănătate prăbușit, infrastructura slabă reprezintă cauza profundă. Iar aceasta este demonstrată perfect de contrastul dintre unele țări aflate în imediata vecinătate a conflictelor, precum Qatar, Oman sau Kuweit și cele care acum au devenit patria războiului și grupărilor teroriste.

O astfel de abordare este nu doar un răspuns solid adresat problemelor ci și un interes al UE. O vecinătate pacificată, stabilă și cu perspective convingătoare de dezvoltare este în interesul și în avantajul Uniunii Europene.

În acest context, România se află într-o poziție avantajoasă, putând contribui la promovarea unei soluții viabile cu resurse diplomatice deloc de neglijat.

______________________________

[1] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+AGENDA+20150908+SIT+DOC+XML+V0//RO

[2] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A8-2015-0245+0+DOC+XML+V0//RO

[3] http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:7a15efe3-053d-11e5-8817-01aa75ed71a1.0005.03/DOC_1&format=HTML&lang=RO&parentUrn=CELEX:52015PC0286

[4] http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:7a15efe3-053d-11e5-8817-01aa75ed71a1.0005.03/DOC_2&format=HTML&lang=RO&parentUrn=CELEX:52015PC0286

[5] Paginile 33-36: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2f%2fEP%2f%2fNONSGML%2bPV%2b20150909%2bRES-RCV%2bDOC%2bPDF%2bV0%2f%2fEN&language=EN

[6] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2f%2fEP%2f%2fNONSGML%2bPV%2b20150909%2bRES-VOT%2bDOC%2bPDF%2bV0%2f%2fEN&language=EN

[7] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+P8-RC-2015-0832+0+DOC+XML+V0//RO